Cred că majoritatea oamenilor ar fi de acord că a face rău oricui poate suferi sau simți durere este un lucru negativ. Din păcate, industriile noastre alimentare și agricole actuale contribuie în mod regulat la această practică proastă. Așadar, ce poate face cineva care vrea să reducă tratamentul inuman aplicat animalelor, dar să primească toate beneficiile nutriționale pe care le oferă alimentele de origine animală? Răspunsul se află în regnul insectelor.
Sunt ființe simțitoare? Simt durere?
Faptul că un organism este simțitor sau nu are un impact mare asupra felului în care oamenii gândesc despre el și se poartă cu el. De aceea, cel puțin pentru vegani, plantele pot fi mâncate, dar animalele nu. Insectele sunt într-un fel un caz special în acest sens, pentru că, deși fac parte din categoria animalelor, capacitatea lor de a simți este încă dezbătută.
Este un subiect controversat, dar chiar și susținători tenace ai sensibilității insectelor, precum Jeffrey Lockwood, un entomolog ai cărui studenți absolvenți trebuie să anestezieze insectele înainte de a face experimente pe ele, spun că nu există dovezi concrete pentru această afirmație (1). Hans Smid, de la Universitatea Wageningen din Țările de Jos, expert în viespi parazite, care sunt printre cele mai sofisticate insecte din punct de vedere comportamental de pe Pământ, a spus, pe de altă parte: „Sunt absolut convins că insectele nu simt durere” (2).
Este important de menționat și că, din punct de vedere evolutiv, funcția durerii este să ofere unui organism protecție pe termen lung, cu alte cuvinte, să-i dea capacitatea de a învăța din greșeli. Robert Elwood, profesor de științe biologice la Queen's University din Belfast, a spus că durerea nu ar oferi insectelor niciun avantaj evolutiv. Durata medie de viață a unui greier de câmp este de câteva săptămâni - protecția lui vine din eficiența reproductivă remarcabilă. Mai există și faptul că majoritatea insectelor nu au nociceptori, nervii pe care vertebratele mai mari îi folosesc pentru a transmite semnalele de durere (3).

Comportamentul insectelor indică și el faptul că, cel mai probabil, nu simt durerea în sensul în care o înțelegem noi. Un citat dintr-o lucrare, „Do insects feel pain? A biological view”, rezumă totul:
„Nu cunoaștem niciun exemplu de insectă care să arate un comportament de protecție față de părțile rănite, de exemplu șchiopătând după o rană la picior sau refuzând să se hrănească ori să se împerecheze din cauza unor leziuni abdominale generale. Dimpotrivă, experiența noastră a fost că insectele continuă activitățile normale chiar și după răni grave sau după îndepărtarea unor părți ale corpului.” (4)
Bunăstarea insectelor crescute în ferme
Când vine vorba de animale crescute intensiv, standardele la care ar trebui să aspire industria producției animale sunt: libertate față de foame, sete, disconfort, durere, rănire, boală, frică și suferință, și exprimarea comportamentului normal. Să vedem acum cât de greu este să asigurăm asta pentru insecte.
Libertatea față de foame și sete este cel mai ușor de rezolvat. Greierii se pot dezvolta bine cu ceea ce numim deșeuri alimentare, iar acestea nu vor lipsi niciodată cât timp vor exista oameni. Evaluarea comportamentului normal nu este ușoară, dar un lucru care îl influențează mult, la fel ca și bolile, este cât spațiu au animalele în care trăiesc. Aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale creșterii convenționale a animalelor. Animalele se îmbolnăvesc și trebuie tratate regulat cu antibiotice doar ca să supraviețuiască în densități mari, lucru care nu este necesar la creșterea insectelor.
De exemplu, lăcustele și greierii trăiesc în mod natural în densități mari, iar viermii de făină au tendința să se adune în grupuri. Kevin Bachhuber, care a deschis Big Cricket Farms în Youngstown, Ohio, a spus că greierii lor sunt ținuți în jgheaburi mari, fiecare cu aproximativ 3.000 de greieri, într-un depozit de 5.000 de picioare pătrate (aproximativ 465 m²). Dacă un jgheab se umple prea tare, greierii încep să se mănânce între ei, un scenariu pe care fermierii încearcă evident să îl evite oferind mereu suficient spațiu.

Hibernarea: pur și simplu adorm
Durerea, rănirea, frica și suferința sunt toate strâns legate de gradul de sensibilitate discutat mai sus. Până la strângerea unor dovezi concludente, insectelor ar trebui probabil să li se acorde, ca măsură de precauție, beneficiul îndoielii. De aceea se folosesc metode de sacrificare a insectelor care previn suferința.
De exemplu, greierii au o stare asemănătoare hibernării, numită faza de diapauză, care se activează când mediul lor devine ostil (5). Tot ce trebuie să facă fermierul este să scadă temperatura, iar ei intră în mod natural în animație suspendată. Apoi sunt congelați, ceea ce îi ucide. Nu există durere neurologică pentru ei în acest proces; pur și simplu încetinesc treptat, așa cum ar face-o natural, fără stres adăugat.
Ar trebui veganii să mănânce insecte?
Insectele pot oferi cantități substanțiale de vitamina B12, acizi grași omega-3, fier, calciu și alți nutrienți esențiali care lipsesc adesea din dietele vegane. Când vine vorba de cruzimea față de animale, ar putea face o diferență uriașă și aici. Când nu există durere, nu există suferință. Când nu există suferință, nu se poate face niciun rău.
Deci da, orice vegan care vrea să rămână sănătos și să reducă tratamentul inuman aplicat animalelor ar trebui să privească insectele, și mai ales greierii, ca pe o alegere alimentară viabilă.
Poți începe încercând batoanele noastre din insecte
Surse:
1) Max Carpendale, 'Jeffrey Lockwood on Insect Suffering', 2013, http://reducing-suffering.org/wp-content/uploads/2014/10/lockwood-insect-suffering.pdf
2) Tamar Stelling, 'Do lobsters and other invertebrates feel pain? New research has some answers.', 2014, The Washington Post, https://www.washingtonpost.com/national/health-science/do-lobsters-and-other-invertebrates-feel-pain-new-research-has-some-answers/2014/03/07/f026ea9e-9e59-11e3-b8d8-94577ff66b28_story.html?utm_term=.be8cfad28685
3) Adrienne E. Dubin1 and Ardem Patapoutian,'Nociceptors: the sensors of the pain pathway', J Clin Invest., 2010, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2964977/
4) C. H. Eisemann, 'Do insects feel pain? A biological view', Cellular and Molecular Life Sciences, 1984, https://www.researchgate.net/publication/226162587_Do_insects_feel_pain_-_A_biological_view
5) Steven C. Hand et al., 'Mechanisms of animal diapause: recent developments from nematodes, crustaceans, insects, and fish', Am J Physiol Regul Integr Comp Physiol, 2016, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4935499/



