Vrem să limităm suferința animalelor din lume. Propunerea noastră este ca oamenii să înlocuiască măcar o parte din proteinele din carne și ouă cu proteine din insecte. Animalele mari crescute convențional sunt o problemă uriașă și o sursă de suferință. Insectele, în schimb, nu suferă deloc în timpul creșterii. Cum este posibil?
Hrană naturală și suficient spațiu de viață
Să luăm cele mai populare insecte crescute în ferme, greierii. Nu sunt pretențioși, dieta lor naturală constă din plante în descompunere, frunze proaspete, alte insecte și chiar carne, dacă se ivește ocazia. De aceea, hrănirea greierilor cu cea mai sustenabilă hrană, adică resturi alimentare (tărâțe de orez, coji de banane și altele asemenea), este complet naturală pentru ei. Se dezvoltă bine și în populații dense (1). E un contrast mare față de vaci, care trebuie tratate regulat cu antibiotice ca să supraviețuiască în astfel de condiții.

Nu simt durerea așa cum o înțelegem noi
În ceea ce privește creșterea, insectele au un mare avantaj față de animalele mai mari: suferința se poate evita ușor. Cel puțin asta sugerează oamenii de știință care le studiază. Jeffrey Lockwood, entomolog la Universitatea din Wyoming, spune că nu există dovezi solide că insectele pot simți durere (2). Hans Smid de la Universitatea din Wageningen, expert în viespi parazite, a spus într-un articol pentru The Washington Post: „Sunt absolut convins că insectele nu simt durere. Imaginează-ți o călugăriță care mănâncă o lăcustă. Cu abdomenul deschis, lăcusta va continua să se hrănească, chiar în timp ce este mâncată.”
Este important de reținut că, din punct de vedere evolutiv, funcția durerii este să ofere unui organism protecție pe termen lung și să îi permită să învețe din greșeli. Robert Elwood, profesor de științe biologice la Queen’s University, a spus că durerea nu ar aduce insectelor niciun avantaj evolutiv. Protecția lor provine din eficiența lor reproductivă remarcabilă. Asta corespunde faptului că majoritatea insectelor nu au nociceptori, nervii pe care vertebratele mai mari îi folosesc pentru a transmite semnalele dureroase (3).
Și comportamentul insectelor sugerează că probabil nu experimentează durerea în sensul în care o înțelegem noi. Un citat din lucrarea științifică „Do insects feel pain? A biological view” rezumă astfel: „Nu cunoaștem niciun exemplu de insectă care să manifeste comportament de protecție față de părțile rănite, de exemplu șchiopătând după o rană la picior sau refuzând hrana ori împerecherea din cauza unor răni generale ale abdomenului. Dimpotrivă, experiența noastră este că insectele își continuă activitățile normale chiar și după răni grave sau după îndepărtarea unor părți ale corpului.” (4)
Adormire în loc de abator
Chiar dacă argumentele că insectele nu simt durere și nu pot suferi sunt destul de puternice, crescătorii iau totuși măsuri de precauție. Folosesc metode speciale de recoltare care previn suferința. De exemplu, greierii intră în mod natural într-o stare asemănătoare hibernării, numită diapauză, atunci când mediul devine neprielnic, iar adesea o dimineață foarte rece este suficientă ca s-o declanșeze (5). Crescătorul trebuie doar să scadă temperatura înainte de recoltare, iar greierii intră natural în animație suspendată. Pentru ei nu există durere neurologică în acest proces, doar încetinesc treptat, așa cum ar face-o în natură.
Vrei să limitezi suferința animalelor? Încearcă proteina din insecte în batoanele noastre din făină de greieri!
Surse:
1) R. L. Patton, 'Growth and Development Parameters for Acheta domesticus', Annals of the Entomological Society of America, 1978, https://doi.org/10.1093/aesa/71.1.40
2) Max Carpendale, 'Jeffrey Lockwood on Insect Suffering', 2013, http://reducing-suffering.org/wp-content/uploads/2014/10/lockwood-insect-suffering.pdf
3) Adrienne E. Dubin and Ardem Patapoutian, 'Nociceptors: the sensors of the pain pathway', J Clin Invest., 2010, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2964977/
4) C. H. Eisemann, 'Do insects feel pain? A biological view', Cellular and Molecular Life Sciences, 1984, https://www.researchgate.net/publication/226162587_Do_insects_feel_pain_-_A_biological_view
5) Steven C. Hand et al., 'Mechanisms of animal diapause: recent developments from nematodes, crustaceans, insects, and fish', Am J Physiol Regul Integr Comp Physiol, 2016, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4935499/



